A fost odată… și acest „odată” începe la 29 februarie 1872, momentul în care a fost adoptată Legea timbrului și a înregistrării, act normativ prin care se reglementa folosirea timbrelor fiscale în România. Ministerul de Finanțe, care dorea imprimarea în țară a timbrelor necesare Direcției Generale a Poștelor, poartă discuții cu autoritățile franceze care tipăreau mărcile poștale românești cu efigia Regelui Carol I, precum și primele timbre fiscale autohtone. La scurt timp, în același an, se înființează în cadrul Ministerului Finanțelor Serviciul de Confecționare, Conservare și Distribuție a Timbrelor – nucleul actualei Fabrici de Timbre.

La început, fabrica era dotată cu patru prese tipografice de mână aduse de la Viena. De-abia la patru ani de la înființare, atelierul a început să imprime și mărci poștale cu ajutorul clișeelor galvanice aduse de la Paris, folosite de francezi la gravarea timbrelor cu Regele Carol I. Primele lucrări realizate la Fabrica de Timbre au fost în anul 1872: colile încrustate și polițele.

Din 1875, tipografia imprimă timbre fiscale în două culori: chenarul, textul și stema țării în negru, iar fondul de siguranță în culori diferite, caracteristice fiecărei valori, iar un an mai târziu sunt tipărite și uzuale. Din 1873, Fabrica de Timbre a executat cărți poștale deschise pentru interiorul țării, iar din 1879 și pentru exterior. Începând cu 1890, apar mandatele poștale interne, apoi cele externe, ceea ce a consolidat rolul fabricii în infrastructura administrativă și poștală a României.

Activitatea Fabricii de Timbre s-a extins constant: apar timbrele pentru Camerele de Comerț (1882), timbrele statistice (1919), timbrele de monopol (precum cele pentru tutun), timbrele consulare (1921), dar și timbrele de raport și asistență socială (1915). Începând cu 1907, Fabrica de Timbre cunoaște o dezvoltare amplă pentru acea vreme, fiind sprijinită în achiziționarea de noi utilaje și implementarea noilor proceduri de tipărire apărute în epocă.

Una dintre cele mai frumoase emisiuni de timbre fiscale românești a văzut lumina tiparului în 1911. Timbrul îl reprezenta pe Carol I, iar clișeele folosite au fost aduse din străinătate. Aceste timbre au circulat până la sfârșitul anului 1919. Începând cu 1927, lucrările încep să fie apărate împotriva falsificării datorită tehnicii performante folosite. Tot în acest an apare emisiunea de timbre fiscale imprimate în heliogravură, cu efigia Regelui Ferdinand. Din 1929 apar timbrele poștale oficiale folosite pentru francarea corespondenței.

Prima emisiune de timbre fiscale realizată în totalitate în Fabrica de Timbre a fost lansată în 1932, cu efigia Regelui Carol al II-lea. Astăzi, Fabrica de Timbre coroborează experiența acumulată în arta tiparului cu dinamismul noii generații și tehnologia de primă clasă, pentru a oferi soluții adaptate și de încredere nevoilor de comunicare ale clienților – de la suportul digital la distribuire.

Este… și va fi… atâta timp cât veți avea încredere în Fabrica de Timbre!